Hai noroace, vărule! Gata munca? Eu fusei liber azi, dar tot ocupat m-am simțit. Am și muncit pentru muncă, am întins și niște luminițe și ghirlande, am băgat și o oră de bicicletă pe vânt și cald, de fapt nu cald cât prea multe haine pe umeri, ca de obicei. Vreau să mă laud aici că am cam gătat și cu dotarea pentru cursa care va să vie. Am rupt olx în două, că nu voiam să dau preț întreg pe lucruri noi pentru un moft de-ale mele, mă descurc și cu second hand. Zis și făcut, am bifat cam toate căsuțele, am schimbat chestii între ele, am ajustat și am cam terminat. Mă declar un om dotat. Cu bunăvoința lui Răzvan o să am și bicicletă de rezervă la cursa de la naționalele de ciclocros din 11 ianuarie 2025. Pregătirea fizică și tehnică e în plină desfășurare, nu vreau să mă laud prea tare că poate mă deochi de tot. Eu sunt pățit, anul trecut între Crăciun și revelion am vrut eu să completez provocarea Rapha 500 de pe Strava, și fix pe 31 decembrie m-a lovit o răceală de mi-a stat garminul. Chiar mă gândeam zilele astea ce dificil e să te ții de un program și să te lovească boala, se alege praful. Sau prafurile. Și fratele Wout a fost răcit, îmi părea mie suspectă lipsa lui de pe strava, nicio alergare, nicio bicicleală, măi să fie! Și când-colo, omul a bolit, văz că s-a întors la muncă. Eu încerc să mă țin departe de frig, oboseală, stres prea mult, că atunci pică ghinionul cu microbul, când lași garda jos. Nici în partea cealaltă nu mă duc, să fiu mai ipohondru decât sunt. O să fiu atent, atât pot să spun. Beau multe lichide, evit chestiile reci, mănânc mult și variat, bag fructe, am program de mese și între mese, alcool mai puțin spre deloc, călugăr mă fac, trăi-ți-ar! Azi mi-au ajuns roțile de rezervă, ieri cauciucurile de cursă. Eu nu am avut în viața mea ceva de rezervă la vreo cursă, zău! Premieră! Deci o să am biclă și roți de rezervă, dacă fac rost și de personal să îmi spele bicicleta sau să mă ajute la vreo problemă, m-am scos pe vecie! Dar nu prea îmi vine să îmi chinui familionul prin noroaie friguroase, îi las la căldură, mă descurc eu și singur. De pe lista de chestii de făcut, mai am vizita medicală, asigurarea și cam atât. Vericule, am emoții deja! Și mai sunt 33 de zile. Le număr și eu precum Emma zilele până la Crăciun. Hai, e târziu, mâine iar sunt liber, dar copilul are școală și ne culcăm devreme. E bună și scoala asta la ceva până la urmă, dormim mai mult. Sau mă rog, mai devreme. Noapte bună, dragilor, ne vedem mâine. Sper!
| Ajutorul Moșului. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu