O altă zi bună

     De ceva timp încerc să mă bucur de realizările mici de peste zi, de gândurile pozitive sau zâmbetele pline pe care le trăiesc și împărtășesc. Am devenit atât de neatenți cu noi, încât ni se pare că nu facem destul sau le permitem altora să ne spună că mai era ceva de făcut. Deși am bifat deja o grămadă de lucruri din listă, mai era ceva. Suntem așa concentrați pe ce nu am făcut că am ajuns să ignorăm complet ceea ce am reușit să facem. Nu e ca și cum am descoperit leacul pentru cancer, dar dacă nu mai avem grijă cum abordăm viața și împlinirile, o să murim triști. EU vreau să mă bucur de viață, vreau să găsesc în fiecare zi ceva important pe care l-am realizat, astfel încât seara să spun "a fost o zi bună". Azi am fost la capitală, la doctor. Toate bune, osul se reface bine, sănătos, dar tanti doctor tot ne-a zis să mai facem pauză de sporturi și șocuri, mai purtăm orteza, o să ne mai ducem după revelion la o poză cu raze x. Deja pot să spun că a fost o zi bună. Ar fi complet și corect. Dar nuuu, stai așa, că mai am și alte lucruri. Am bifat ziua de birou. Beton. Drumul până la București a fost lejer, pe A3, până fix lângă birou, o oră și ceva, de se mira și Emma că am ajuns prea repede. Mai vrei? Doamna mea a avut o zi bună la cursurile ei, s-a evidențiat cu un proiect la care lucrează de ceva timp. Bravo ei! Deci, o zi bună, nu? La muncă am reușit să fac tot ce trebuia să termin până seara. Buuuun de tot! Drumul spre casă a fost destul de scurt, trafic mai lejer decât de obicei! Altă realizare. De dimineață am băgat și o jumătate de oră pe trainer, eu aș fi dus o oră, dar mi-am amintit că trebuia să îmi sun șeful și m-am oprit la timp. Mamă, câte bife am azi! Zic că numai pentru unul din cele de mai sus și ar trebui să fiu mulțumit. Și sunt, nu mă înțelege greșit, eu doar analizez ce ușor am ajuns să fim nemulțumiți, deși traversăm cea mai bună perioadă a istoriei noastre. Dar dacă întrebi în jur, vei primi numai negativism. Sunt atât de multe lucruri de care ne putem plânge, încât am rămâne doar cu asta. Clar depindem și de noroc, unde te naști, în ce familie, în ce țară, dacă ești frumos sau urât, se adună, dar ne mai facem și noi viața ușoară. Punem prea multă presiune pe noi, să facem totul deodată, imediat, nu mai avem răbdare cu noi, nu mai observăm realizările, nu mai numărăm zâmbetele, memorăm doar negativul zilelor de parcă sunt fără sfârșit. Nu-mi place de noi, să ne mai bucurăm de viață, zic. Haide, e aproape noapte, am gânduri despre vise bune, mâine e o nouă zi. Bună, desigur! Haide, la revedere multă!😁😁😁😁😁

Ce simplu!