Vreme, vremuri

     Ne-a cam luat frigul ăsta prelung prin surprindere. Adică, am înțeles, hai, o zi-două cu zăpada mieilor, dar nu toată săptămâna. Mi-au cam înghețat cataligele ieri la plimbarea vântoasă pe bicicletă. Dar am bifat o oră jumate de plimbare bună, mulțumesc, Doamne-ajută la toată lumea. Seara a fost cu tv și politică, au fost ceva știri și agitație pe scena alegerilor, dar am adormit blană pe la 10 și ceva. Am făcut pace cu Moș Ene, am dormit dus, m-am trezit fresh de portocale și fără ceas, pe la 7 și ceva. Am băut o cafea, m-am apucat de muncă, am trimis copilul la școală cu bunicii azi, sunt mai pe liber deocamdată. O să ne agităm mai spre amiază, când o să avem de aranjat cumpărături de materiale și meseriași. E vineri, nu vreau să mă stresez prea tare. Pierdusem șirul zilelor, mi-am revenit. Ce efect are ziua asta asupra mea, deși nu mă plâng niciodată când e luni. Toate zilele sunt bune. Dimineață erau -2, Buna era cam dezamăgită de frigul suportat de pomi și flori, posibil să le fi afectat de tot, să nu mai pupăm cireșe anul ăsta. Am tot verificat vremea probabilă și pare că se încălzește câte puțin, până spre 20 de grade într-o săptămână. E de bine. Sper doar să nu vină vara din mai. Mă bucur de primăvara asta care a fost cam normală, mai normală decât de obicei. Ha-ha, ce prostie am zis. Ideea e că ne cam obișnuisem în ultimii 10 ani să trecem din iarnă repede spre vară, cu vreo 2 săptămâni de primăvară. Ete că anul ăsta a fost o primăvară mai lungă, încă e, chiar dacă a venit frigul crunt de zilele astea. Noi strânsesem toate hainele de iarnă, bocanci, cizme, tot. Mi-au cam înghețat unghiile în adidașii de pânză. Cam asta a fost și cu frigul, să ne vedem cu bine pe stradă la mâneci scurte. Am făcut pauză de scris, să pun a doua cană de cafea și am citit o știre. Cititul face bine la creier, nu trebuie să renunțăm la metodele clasice de citit și scris. Nu despre asta era știrea. Eu nu pot să ascult cărți, să le citească cineva și eu să stau cu căștile pe urechi. Adorm instant. Nu că nu mă ia somnul când citesc eu, dar e altceva. Eu nu am putut niciodată să mă concetrez pe mai multe lucruri o dată, îi zice "multi-tasking". Păi dacă ascult muzică în timp ce muncesc, muzica aia e doar în fundal. Dacă las știrile să meargă în spate în timp ce scriu, nu aud decât frânturi, iar mai târziu nu știu exact ce am ascultat la știri. La fel și la muncă, încerc să fac un lucru bine, nu mai multe prost. Ne educăm, ne ajustăm, vrem să ne facem mai bine și mai buni. Vremea se îndreaptă, dar vremurile nu prea. Ne alegem modelele greșite, gălăgia e luată drept adevăr, dacă o persoană e cunoscută devine model deși e cunoscută pentru motivele greșite. Cum e cu Piedone care face abuzuri. Lumea își face poze cu el, mai ales tinerii. Vomit. Un analfabet e model pentru liceeni. Ar trebui să îl întrebe copiii cum de a făcut bani și carieră în politică fără să aibă școală, studii pe bune. Mi-e silă. Huoooo. Soarele e sus, mintea și sufletul sunt pe plus, mă întorc la muncă, deja m-am apucat de treburi. Stai așa, că la știri se vorbește despre somn. Sunt curios dacă vom primi informații general valabile sau chestii specifice. Mă distrează când lumea zice că e bine să faci anumite lucruri, dar fără să ia în calcul specificitatea individuală. Eu ascult la Pătraru, dar fac chestiile în felul meu, nu mă dau peste cap pentru niciun guru în bunăstare. Hai să ne fie bine! Cum zic colegii mei slăbuți la țigle: "Spooooor!" 😁😁😁😁😁😁😁😁

Mereu râd la gluma asta.