Istoria se scrie in timp

     Azi avem Campionatele Mondiale de ciclocros de la Hulst. Azi Mathiew van der Poel vrea sa devina cel mai de succes ciclocrosist din istorie. Tot ce face el nu s-a intamplat peste noapte. Omul a zis ca de douazeci de ani se antreneaza prin aceleasi locuri si in continuare gaseste placere in pregatire si nu doar curse. Pe care le castiga pe rand. E neinvins de peste 2 ani, vine pe primul loc indiferent de conditii si competitori. Doar eroul meu Wout van Aert ar mai fi putut sa il opreasca pe Matei sa rupa tot anul asta. Dar a cazut, si-a bulit glezna si a plecat in Spania la caldura si pregatire. Cine a ramas nu are cum sa il puna in dificultate, doar o greseala sau o problema tehnica ar putea sa il impiedice. Deocamdata, Matei e la egalitate la numarul de victorii mondiale cu Eric de Vlaeminck, cu cate 7 medalii de aur. Noi nu realizam ce inseamna astea 7 bucati, la care adaugam si vreo 300 de victorii in cursele de cros, e nebunie curata. Nivelul asta de succes ne arata cat de multa munca e in spate, sacrificii. Nu e talent, e munca asidua, zi de zi, saptamana de saptamana. Nu e un drum perfect, fiecare calatorie incepe cu un pas, dar eu cred ca aceasta calatorie a lui Matei spre istorie a considerat fiecare pas ca fiind important. Da, a contat ca a venit dintr-o familie de ciclisti, el e nepotul lui Poulidor, castigator de etape in Turul Frantei. Da, este fiul lui Adrie van der Poel, care castigat un mondial de cros si un Paris-Roubaix. Dar Matei are un frate, David, care nu a cunsocut asemenea succes. E gena, desigur, dar e si munca. Am citit undeva ca talentul nu exista decat ca sa obtii o victorie, poate doua, dar cand ai sute, nu mai e talent, e determinare si devotament. Trebuie sa iti placa foarte mult ceea ce faci, nu cred ca e indeajuns doar sa iti placa sa castigi, ca te plictisesti la un moment dat. Motivatia vine dintr-o dorinta exprimata de a fi cel mai bun in tot ceea ce faci, daca nu dai 100%, mai bine nu mai faci nimic. Eu ma educ constant in tot ceea ce fac, traiesc, muncesc, iubesc, ingrijesc, vreau sa dau totul in ceea ce fac astfel incat sa nu am rezerve sau regrete la urma. Sigur iese ceva bun cand te dedici trup si suflet unui obiectiv, mare sau mic tu decizi. Azi e cam gheata pe jos si nu stiu daca mai pup antrenament afara, o sa am mai mult timp de ciclocros si sa termin odata cartea lui Paleologu, ca ma tin de ea de prea mult timp. Ai observat desigur ca scriu mai putin aici, asta pentru ca ma concentrez pe promovarea ciclocrosului pe facebook, am creat un grup si pun acolo tot ce prind. Dar mai trec si pe aici, ca sa pastrez interesul si placerea pentru scris. Acolo nu pot abera ca aici!😀😀😀😀😀

Tabor, Cehia, 2015, unde a inceput hegemonia.