Feerie

     Rimează cu bucurie, și așa a fost săptămâna asta. Am împlinit 10 ani, o vârstă importantă, ne dezlipim de copilăria cu păpuși, ne îndreptăm spre ieșiri cu fetele, teme mai grele, o a doua limbă străină la școală, rebeliune dar și o înțelegere mai profundă a vieții. Tot discut cu doamna mea despre noroc și eu susțin în continuare că e foarte important norocul în viața asta. Dar nu de loto sau găinaț de pasăre. Ci de locul de naștere, familia în care crești. Ar mai fi și altele, dar nu am băut cafeaua încă și se învârte mai greu cenușa de sus. Azi m-am trezit devreme și nu fac gălăgie, că încă se doarme prin conac, profit de ocazie și aberez silențios aici. Emma are 10 ani. Mulți zic: "Doamne, unde a trecut timpul!?". Dar tu mă cunoști deja, nu mai zic demult "ce repede trece timpul" sau "abia aștept să...". Am băgat Naughty by Nature și m-am apucat de scris. Emma a primit tot ce și-a dorit de-a lungul timpului. A vrut animale multe, le are. A vrut cățeluși de la o cățea pe care o credeam stearpă. 7 bucăți. A vrut pisoi. Are fo' 5. Păsări, iepuri, papagali. Se bucură atunci când e zăpadă, și, ce să vezi, a nins de ziua ei. Iar. Tone. Am mai zis asta, deja am rugat-o să treacă o bicicletă nouă pentru mine pe listă, că sigur o să o primesc/obțin. Clar sunt lucruri pe care le controlăm noi, toți suporterii din jurul ei, în speranța și credința că e de bine. Doamna mea are cârma, noi suntem niște mateloți conștiinciosi, fără chef de a fi aruncați peste bord. Toți contribuim la bunăstarea ei. Nu ne certăm cu ea de față, vorbim mult despre viață și nimicuri, o încurajăm să facă lucruri fără a-i impune. Deja a început să fie rebelă, nu o poți păcăli și nici convinge de ceva în care nu crede. Suntem datori să îi spunem adevărul și propria părere, indiferent de caz, dar ea decide ce și cum face. Mai puțin cu școala. Acolo nu e loc de întors. Stai așa, am schimbat, am rap francez acum. Akhenaton. Ce vremuri! Școala e pe primul loc. Aici nu mai ține de noroc. Educația te ajută să deschizi uși, să construiești drumuri, să obții vise. Educația ne ajută să vedem mai bine luminița din întunericul care se așează peste lumea asta. Simțul critic se construiește în timp, cu cărți, dialog și interes. Ne place dansul, ne place pictura, și la karate mergem cu drag, dar ne trebuie o abordare cât mai realistă. Ce poate copilul, ce vrem noi, ce ne oferă viața și lumea. Cu cât știi mai multe, cu atât ești mai greu de manipulat și păcălit. Hai că am plecat de la zăpadă și am ajuns la guvern. Huooo. Am observat cu tristețe că încă suntem înapoiați, curățăm doar drumul de zăpadă, să treacă mașinile, trotuarele sunt pline. Acesta e nivelul de "civilizație". Din fericire, zăpada acoperă gunoaiele și altfel ne bucurăm de pădure. Am impresia că zăpada acoperă și mizeria umană, deși tot își face loc ca un capac de canal cald. Măh, ce e stricat la mine azi? Că am plecat de la bucuria copilăriei la 10 ani și am ajuns la dacii verzi. Am nevoie de cafea. O să mai scriu despre cei 10 ani. Numai să nu mă deraieze vreun "suveranist". Of, ce nemernici...

Nu e doar de poză.