Pregătit

     Oricât de antrenat ai fi, oricâte măsuri de precauție ai lua, tot poți fi surprins de anumite aspecte ale vieții. Neprevăzutul e omniprezent, mereu e câte ceva nou la care nu ne așteptăm. Și eu cred că vine din interiorul nostru toată energia necesară adaptării la acel neprevăzut. Odată, șeful meu a zis să facem un plan B. Eu am întrebat dacă ar fi nevoie și de un plan C. Răspunsul lui m-a pus la punct: cine face și un plan C, doar asta face, planuri. Eu încerc să îmi aranjez viața astfel încât să nu îmi pară rău că nu am dat tot ce am avut mai bun într-o situație. Fără regrete, așa trăiesc. Toate se întâmplă cu un scop și dacă ne-am întoarce în timp să modificăm o alegere, e posibil să nu mai ajungem în prezentul actual. Cum eu sunt mulțumit de azi, nu aș schimba nimic din trecut. Pare că sunt resemnat precum ciobănașul mioritic, dar eu cred că e doar o conștientizarea a vieții și a posibilităților de îmbunătățire a ei. De principiu, putem fi mulțumiți sau nemulțumiți de orice aspect al cotidianului nostru. Dar cred că trecutul nu mai poate fi schimbat și atunci îl las în trecut. Privesc cu optimism spre viitor și încerc să îmi calculez pașii în așa fel încât să nu fac greșeli majore, cu impact asupra gradului de mulțumire pe care l-am atins până în prezent. Nu dau lecții nimănui, nu mă înțelege greșit, încerc doar să împărtășesc din realizările mele și să deschid ochii spre o cale mai lumionasă, mai plină de mulțumire și satisfacție. Cred că schimbarea e în noi și o putem dirija spre lucruri bune, putem să facem bine și e la îndemână să facem o lume mai bună, trebuie doar să vrem să facem un bine. Azi unul mic, maine unul mai mare, și uite-așa schimbăm lumea. Visez cu ochii deschiși și nu văd că pe zi ce trece, omenirea devine mai opacă și mai rezistentă la bine, parcă răul se lipește mai repede de suflet decât o faptă bună. Eu cred că e ușor să faci rău și e ușor să faci bine, depinde doar de ce alegi tu să faci. Normal că sunt implicații în ambele sensuri, nimic nu e simplu. Dar cred că de la o anumită vârstă, toate cântăresc diferit. Contează ce contează pentru fiecare. Sunt oameni care vor cariere de succes și pe urmă se plâng că sunt singuri. Alții lasă cariera pe plan secund și apoi sunt nemultumiți că nu au destui bani pentru vise. Un pic de asumare nu ar strica, o mai bună conștientizare a alegerilor noastre și implicit a urmărilor ne-ar ajuta mai mult să înțelegem unde suntem, de ce, și să găsim aspecte pentru care să fim recunoscători, că noi am făcut alegerile, indiferent de împrejurări. Că doar nu era război sau vreun cutremur și a trebuit să mințim sau să furăm sau mai-știu-eu ce. Asumarea, responsabilizarea, conștientizarea, sunt esențiale pentru înțelegerea direcției pe care o are viața noastră. Avem nevoie și de noroc în viață, dar mai ține și de noi să nu călcăm în gropi sau să ne prefacem că facem ceea ce trebuie și apoi să ne plângem că nu ne-a ieșit vreo pasență. Suntem oameni, facem greșeli, dar învățăm din ele, că avem fo' trei neuroni. Hai sănătate și fericiri la toată lumea!😀😀😀😀

Vremuri bune, înainte.