Știu, nu are legătură cu mersul meu pe bicicletă, că numai rapid nu sunt. E vorba că nu am apucat azi să o dau în scris că am avut ghirlande de pus în luminițe și brazi de asamblat pentru decorat, a muncit toată lumea de ni s-au ars filamentele, dar aproape am terminat cu pregătirea casei de Crăciun. Am avut timp să bag și o tură bună de bicicletă, am alergat de nebun prin Doicești, mare metropolă, mai ales că are și piste de bicicletă ca la Amsterdam. E, nici chiar așa, dar are câteva piste bune. Și am alergat pe toate străzile, am ratat doar două bucăți de asfalt, că nu am bicicleta de cros să alerg în pădure, aici am doar cursiera de la Petrache cu care bag la greu. A fost o ieșire bună, productivă, am tras de mine și m-am bucurat de soare și un pic de vânt, 10 grade pe plus și griji pe minus. Era să mor de nervi azi la muncă din cauza unor deștepți și am ieșit pe ușă turbat, cât p-aci să nu îmi iasă iesirea. Dar efortul fizic mi-a schimbat starea și am venit acasă alt om. Chef de familie, de ceva urgent la muncă, o bere și o masă picantă de la kfc, pui tradițional. O zi bună de bicicletă, bună de familie, bună de muncă, deși la un moment dat părea că sufăr pe toate planurile. Am mai zis de atâtea ori că e foarte important să faci lucruri, mai ales activități fizice, să pleci de acasă, să schimbi aerul, să uiți de griji sau măcar să le lași în spate, că nu te mai prind, oricât de încet ai merge. Se adună orele de antrenament, își vor spune cuvântul în ianuarie, sunt sigur. Nu bag mâna în foc pentru vreun rezultat mare, dar știu sigur că mă voi simți liniștit și împăcat că am dat totul. Și acum am mai bifat și toate căsuțele pe partea tehnică. Nu mai am nicio scuză, mai sunt 33 de zile. Sau 32, de fapt. Hai, te las, somn usor, e târziu, și sunt cam "obo"! Paaaaaaaaaaa! 😀😀😀😀
 |
| Am avut si biclă de contratimp, vărule! |